Originar din Franța, Dogul de Bordeaux este unul dintre cei mai vechi câini. Contrar a ceea ce ar putea sugera aspectul său musculos și capul cu piele ridată, această rasă este blândă, calmă și drăgălașă. Acest lucru înseamnă că originalul câine de vânătoare, de pază și de protecție este, de asemenea, potrivit ca și câine de familie, dacă este îngrijit corespunzător.
© roxana.dorobantu/stock.adobe.com
profil Dog de Bordeaux pe pajiște
Nimic nu poate supăra acest câine prea repede. Dogul de Bordeaux, cunoscut și sub numele de Mastiff de Bordeaux sau pur și simplu Mastiff francez, este un „gigant blând” în adevăratul sens al cuvântului. Este calm, blând și afectuos. Se bucură din plin să fie alături de familia sa și este un companion ascultător și liniștit. Are un prag ridicat de toleranță și iritabilitate și, de obicei, nu este deranjat nici de copiii gălăgioși din casă. Iubește toți membrii familiei – mari și mici – și este fericit când toată lumea este împreună.
Chiar dacă puternicul Dog de Bordeaux, cu constituția sa masivă, poate să nu pară așa la prima vedere, natura sa calmă și blândă îl face un câine de familie iubitor și drăgălaș, care se înțelege bine cu copiii și este întotdeauna loial familiei sale. Deși capul său mare îl face un adevărat „încăpățânat”, iar comenzile sunt adesea executate numai după o analiză amănunțită a sensului și beneficiului, „Dogue de Bordeaux” este, în principiu, un câine ușor de manevrat, care îi face omului său puține probleme – cu condiția să fie dresat cu dragoste și consecvent.
Părinții unui Dog de Bordeaux ar trebui să aibă un pic de experiență în dresajul câinilor și un comportament încrezător. La urma urmei, pe lângă numeroasele sale trăsături de caracter pozitive, această rasă de câine are și un instinct înnăscut de protecție și supraveghere, care trebuie canalizat în direcția dorită cu ajutorul dresajului potrivit. Cu încredere reciprocă, consecvență și o mulțime de întăriri pozitive, dresajul și conviețuirea cu Dogul de Bordeaux sunt de obicei ușoare și armonioase. Acest Mastiff francez va păstra în mod natural nevoia de a-și păzi „proprietatea” și de a-și proteja familia.
Dogul de Bordeaux întâmpină de obicei străinii cu o anumită neîncredere. Acesta păstrează distanța și decide singur dacă și când este permisă o apropiere. Cu toate acestea, nu va trebui să îți faci griji în privința unui comportament anxios sau a unei agresivități necontrolate. Dogul de Bordeaux acționează calm și controlat. Desigur, el își protejează familia cu curaj și fără teamă atunci când contează, dar nu își pierde niciodată controlul. Acest câine pare necontrolat doar în cele „cinci minute de sălbăticie”, pe care aproape fiecare părinte de Dog de Bordeaux le cunoaște. Atunci se întoarce brusc și sare exuberant, se rostogolește pe podea și aleargă ca un nebun – până când se întoarce epuizat la omul său pentru a fi mângâiat intens.
Caracterul său drăgălaș și blând pare să fie în contrast puternic cu aspectul său puternic și respectabil. Capul lat, cu pliuri adânci ale pielii și expresii faciale inconfundabile, se potrivește cu corpul său robust și musculos. Se mișcă cu încredere și atletic – chiar dacă masa sa impunătoare împiedică performanțele sportive de top.
Părul ușor de întreținut este scurt, neted și foarte moale. Este colorat într-un maro roșcat uniform, care poate varia de la roșu mahon la cafeniu. Petele sunt permise doar sub forma unui mic punct alb pe piept sau la extremitățile membrelor. Dogul de Bordeaux poartă o mască maro sau neagră, care nu trebuie să ajungă până în zona craniană. Pot apărea fire de păr negre, care se întind ca o funingine ușoară pe craniu, urechi, gât și partea superioară a corpului.
Dogul de Bordeaux este una dintre cele mai vechi rase de câini din Franța. Strămoșii săi se regăsesc în câinii de Alan, în special în așa-numitul Saupacker, despre care s-a scris deja în secolul al 14-lea în „Cartea vânătorii”. Acești câini fac parte din grupul Molossoizilor, care se caracterizează printr-un tip de câine foarte masiv și musculos și sunt descriși în cinologie și ca niște „câini asemănători dogilor”.
© roxana.dorobantu/stock.adobe.com
Până la mijlocul secolului al 19-lea aria de răspândire a puternicilor Dogi de Bordeaux era limitată la Aquitania, în sudul Franței, și la nordul Spaniei. Aici erau apreciați ca câini de vânătoare și de pază și protecție. Aceștia erau folosiți pentru a vâna vânatul mare (în special mistrețul) și serveau drept protectori de încredere ai pământului. În special măcelarii și transportatorii de carne recurgeau la animalele care inspiră respect pentru a-și apăra bunurile valoroase de animalele sălbatice (inclusiv de lupi) în timpul călătoriilor periculoase pe uscat. Primii câini din rasa Dog de Bordeaux au fost, de asemenea, abuzați ca și câini de luptă în lupte brutale împotriva urșilor sau a altor câini la acea vreme.
Nu a existat un aspect standardizat până la introducerea standardului rasei în 1896. Au existat numeroase tipuri diferite, care au fost crescute în funcție de destinația lor și încrucișate cu alte rase de câini. Tipurile Toulouse, Parizian și Bordeaux, printre altele, au contribuit la dezvoltarea Dogului de Bordeuax așa cum îl știm astăzi. Atunci când prima expoziție canină franceză a avut loc la Jardin d’Acclimatation din Paris în 1863, Dogue de Bordeaux a fost prezentat pentru prima dată sub numele său actual. La sfârșitul secolului al 19-lea, în anul 1896, Pierre Megnin a scris primul standard al rasei în lucrarea sa „Despre natura adevăraților Dogi”.
Cele două războaie mondiale au dus rasa în secolul al 20-lea aproape de dispariție. În anii 1950, s-a dat un nou start în creșterea Dogului de Bordeaux cu animalele rămase. Cu succes: FCI a recunoscut oficial rasa în 1954. De atunci, a fost listat sub numărul standard 116 în grupa 2 FCI (Câini de tip Pinscher și Schnauzer – Molossoizi și Câini de cireadă elvețieni). În anii 1960, rasa a cunoscut în sfârșit o ascensiune și în afara Franței. Puternicul Dog cu fața ridată caracteristică a atins apogeul faimei în 1989, când a jucat rolul principal alături de Tom Hanks în filmul „Scott & Huutch”. Cu toate acestea, rasa nu a fost recunoscută pe deplin de American Kennel Club până în 2008.
Crescătorii care s-au dedicat acestei rase caracteristice de Mastiff francez pot fi găsiți astăzi peste tot în lume. Există, de asemenea, numeroase poze cu căței drăguți de vânzare pe internet. Dar chiar dacă ai dori să ai imediat acasă micul prieten blănos și ridat, îți recomandăm să te abții de la a face o achiziție impulsivă pe internet. Acestea sunt adesea oferte de la crescători privați dubioși care sunt mai interesați de obținerea unui profit rapid decât de sănătatea și temperamentul câinilor. Desigur, prețul unui cățel la un crescător profesionist este adesea mult mai mare decât prețurile de chilipir din unele anunțuri online, de aproximativ 1.800 de euro sau mai mult. Dar banii sunt bine investiți – la urma urmei, calitatea are prețul ei. În plus, costurile economisite la cumpărarea unui cățel ieftin, care adesea nu este testat pentru boli ereditare dăunătoare, ajung la veterinar.
Cel mai mare avantaj al achiziționării unui cățel de la un crescător profesionist este cu siguranță sănătatea animalului. Bineînțeles, niciun crescător din lume nu poate garanta 100% un câine sănătos pe viață, dar riscul ca Dogul de Bordeaux să sufere mai târziu de o boală ereditară tipică rasei, cum ar fi displazia de șold sau de cot, este semnificativ mai mic la animalele provenite din centre de creștere cu reputație. Crescătorii care fac parte dintr-un club canin de rasă înregistrat și recunoscut oficial de FCI sunt supuși unor reglementări stricte privind creșterea. Aceștia sunt inspectați periodic de către inspectori de rasă independenți și trebuie să demonstreze, prin numeroase teste de sănătate, că pentru reproducere sunt folosiți numai câini sănătoși și cu un temperament sănătos, care îndeplinesc cerințele standardului de rasă.
Un alt avantaj este, fără îndoială, faptul că un crescător cu experiență îți poate oferi o mulțime de sfaturi despre cum să-ți crești Dogul de Bordeaux. În special pentru cei care cumpără pentru prima dată această rasă, această discuție (care, în cel mai bun caz, este continuată și după cumpărare) poate fi foarte utilă. În plus, crescătorii de renume se asigură că puii sunt integrați în viața de familie încă de la naștere și sunt socializați în mod corespunzător în primele lor zile de formare. Pe lângă asta, un Dog de Bordeaux de la un crescător înregistrat are deja toate vaccinurile necesare și, de obicei, este deja cipat.
În ciuda eforturilor crescătorilor, rasa Dog de Bordeaux nu este, bineînțeles, complet ferită de boli ereditare și de alte probleme care amenință sănătatea patrupezilor. Cele mai frecvente boli includ:
Cu cât ești mai bine informat cu privire la bolile posibile, cu atât mai bine îți poți proteja Dogul de Bordeaux de acestea. Așa cum am spus deja, un cățel sănătos de la un crescător cu reputație este un început bun. Dar poți, de asemenea, să faci multe pentru a te asigura că patrupedul tău se simte bine toată viața cu o dietă, o îngrijire și o creștere corespunzătoare.
© roxana.dorobantu/stock.adobe.com
Înainte de a alege hrana pentru Dogul tău de Bordeaux, trebuie să iei în considerare câteva caracteristici speciale ale acestei rase. Acest patruped, care de obicei mănâncă foarte bine, tinde să devină supraponderal relativ repede. În plus, problemele articulare ale rasei sunt adesea cauzate de creșterea prea rapidă a câinilor tineri – de multe ori din cauza unei alimentații greșite pentru căței. O altă problemă de temut asociată cu comportamentul alimentar al dogului francez este torsiunea gastrică. Astfel reies următoarele condiții pentru hrana și hrănirea acestei rase:
Cantitatea de hrană poate varia în funcție de mărimea, greutatea, vârsta și nivelul de activitate al câinelui. Tipul de hrană, și anume dacă animalul este hrănit cu hrană uscată, hrană umedă, hrană crudă sau gătită, are, de asemenea, o influență asupra rației zilnice furnizate.
Este esențial ca hrana să fie adaptată la cerințele individuale ale Dogului de Bordeaux și să îi fie furnizate toate substanțele nutritive și vitaminele importante în funcție de vârstă, activitate, sănătate și condiție fizică. Prin urmare, oricine decide să aplice dieta BARF ar trebui să se familiarizeze în prealabil cu alimentele individuale, ingredientele și cerințele nutriționale individuale ale câinelui. În plus, ar trebui să te uiți cu atenție și la ingrediente atunci când cumperi mâncare gata preparată pentru câini din magazine. Componenta principală a hranei ar trebui să fie întotdeauna carnea de înaltă calitate, completată cu legume sau fructe, puțin orez sau paste. Cerealele ar trebui oferite doar cu moderație. Multe tipuri de cereale sunt, de asemenea, suspectate de a provoca alergii, la care Dogii de Bordeuax sunt adesea sensibili.
În ciuda dimensiunilor impunătoare ale acestor câini de rasă, care pot ajunge până la 68 de centimetri înălțime, Dogii de Bordeaux necesită puțină îngrijire. Datorită părului scurt și neted, îngrijirea este foarte ușoară. Cu toate acestea, se recomandă perierea scurtă a patrupedului o dată pe zi. Acest lucru reduce, de asemenea, cantitatea de păr căzut care se împrăștie pe covor sau pe canapea. În orice caz, ca părinte de Dog de Bordeaux, nu poți fi prea pretențios în ceea ce privește curățenia, deoarece rasa salivează mult și nu este neobișnuit ca reziduurile de salivă să se lipească de haine, mobilier, covoare și pături.
Se recomandă să te ocupi de îngrijirea dentară a câinelui tău o dată pe săptămână. Ochii, urechile, labele și ghearele trebuie, de asemenea, verificate în mod regulat și curățate dacă este necesar. Acest lucru nu numai că sporește bunăstarea câinelui, dar ți permite și să recunoști și să tratezi în timp util eventualele boli sau infecții. O bună îngrijire include și controale regulate ale greutății. Un cântar sau cunoscuta măsurare în jurul taliei îți va arăta cât de mult s-a îngrășat câinele tău și dacă excesul de greutate trebuie contracarat.
Dogul de Bordeaux este un câine extrem de calm, care se mulțumește cu puțină mișcare. Persoanele care caută provocări sportive pe care le pot depăși împreună cu câinele lor ar trebui, prin urmare, să caute o rasă de câine mai sportivă. Dogii de Bordeuax nu sunt potriviți pentru jogging sau ciclism din cauza corpului lor voluminos. Sporturile de anduranță i-ar solicita prea mult articulațiile. Cu toate acestea, plimbările lungi în mediul rural nu sunt doar permise pentru câinii adulți, ci sunt chiar recomandate. La urma urmei, Mastiff-ul tău francez nu ar trebui să devină prea leneș.
Dogul de Bordeaux nu are nevoie să fie mereu distrat sau ținut ocupat. Fericirea sa este deplină atunci când poate fi aproape de familia ta. Însă acest lucru nu înseamnă că este un câine potrivit pentru un apartament mic de oraș. Însăși mărimea lor impresionantă îi împiedică să fie ținuți în condiții înghesuite. Câinelui de pază original ar trebui să i se permită o casă cu propria grădină, unde se poate mișca liber și unde își poate supraveghea familia conform instinctelor sale. Vecinii vor avea puține motive să se plângă de pașnicul Dog de Bordeaux, care latră destul de rar. Cu toate acestea, un dresaj consecvent și iubitor este, desigur, esențial pentru o relație armonioasă între câine și om. Pe lângă asta, înainte de a îți lua un Dog de Bordeaux, ar trebui să afli dacă sunt necesare autorizații speciale pentru deținerea acestei rase în localitatea ta. În unele țări și regiuni, Dogul de Bordeaux se află pe lista raselor potențial periculoase.
Ușor de dresat, prietenos cu oamenii și puternic: Câinii din rasa Labrador Retriever sunt de talie medie. Labradorul este considerat câinele de familie ideal, dar, în același timp, este un animal care are nevoie de multă stimulare fizică și mentală.
Picioarele scurte ale unui câine Beagle te pot induce în eroare – acesta te va ține mereu în mișcare și este întotdeauna plin de surprize. Câinii din rasa Beagle sunt prietenoși, activi, neînfricați și foarte inteligenți.
Acești micuți nu impresionează prin mărimea lor, ci prin cât de prietenoși, încrezători și plin de energie sunt. Nu e de mirare că tot mai mulți patrupezi din această rasă tip Spitz cuceresc inimile și casele multor iubitori de câini.
