Pisica tușește: cauze și tratament

Din punct de vedere medical, atunci când pisica tușește, se întâmplă o expulzare explozivă de aer din plămâni prin gura pisicii. Cauza acestui simptom este mereu un stimul care declanșează reflexul de tuse. Scopul acestui reflex este fie să scuipe corpuri străine, fie să îndepărteze mucusul bronhic din căile respiratorii. Tusea la pisici este foarte comună și poate avea diverse cauze.

De ce tușesc pisicile?

Înainte de a-i oferi tratamente pentru tuse, trebuie să afli de ce tușește pisica. Din cauza diferitelor cauze posibile, vom împărți cauzele tusei la pisici în cauze neinfecțioase și infecțioase:

Cauze neinfecțioase

Corpurile străine aspirate (de exemplu firele de iarbă) pot fi întâlnite frecvent în căile respiratorii ca o cauză a tusei acute la pisici. De exemplu, firele de iarbă se lipesc de cerul gurii și duc la o tuse puternică, ca și cum s-ar sufoca. Și reacțiile alergice, cum ar fi astmul felin, rănirea căilor respiratorii, precum și inhalarea gazelor (de exemplu, în cazul inhalării de fum) joacă un rol în cazul tusei feline. Astmul felin cauzează o inflamație severă a bronhiilor (bronșită cronică) și este caracterizat în general de dificultăți respiratorii și senzație de înecare la finalul tusei: pisica tușește și se îneacă. O tumoare este o altă posibilitate pentru tusea cronică la pisici. Însă spre deosebire de câini, pisicile nu tușesc din cauza bolilor la inimă.

Cauze infecțioase

Această categorie include diverși patogeni bacterieni și virali, precum și ciuperci sau paraziți:

Puii de pisică pot prezenta în mod special semne de infecție cu răceala felină. Aceasta este o boală răspândită în toată lumea, care duce la tuse, conjunctivită și afecțiuni ale membranei mucoase.

Următorii patogeni joacă un rol important în dezvoltarea bolii:

• Viruși: caliciviruși, herpesul felin 1 (FHV-1)
• Bacterii: Chlamydophila felis, micoplasme, Bordetella bronchiseptica, Pasteurella și Klebsiella

Pe lângă răceala felină, și paraziții pot duce la tuse. Viermii la plămâni, cum ar fi Aelurostrongylus abstrusus, Troglostrongylus brevior sau Capillaria aerophila sunt ingerați oral și pătrund în căile respiratorii în cadrul ciclului de dezvoltare. Acolo viermii cauzează reacții inflamatorii care afectează țesutul plămânului.. Pe măsură ce infestarea cu viermi progresează, pisica tușește larvele în trahee și apoi le înghite. Acestea ajung înapoi în mediul înconjurător prin intermediul fecalelor și pot fi absorbite din nou prin gură.

Tusea la pisici: simptome

Tipul de tuse și posibilele simptome ce o însoțesc depind de cauza bolii:

• Simptome generale: oboseală, febră (de exemplu în cazul bolilor infecțioase), pierderea apetitului și pierderi în greutate
• Tuse: dureri, rețineri de lichide (de exemplu sânge, puroi, mucus), acută sau cronică
• Alte simptome respiratorii: strănutat, dificultăți de respirație, zgomote respiratorii (de exemplu fluierat, horcăit), secreții nazale, dificultăți la înghițit, senzație de înecare

Diagnosticare

E foarte important ca veterinarul să își dea seama despre ce tip de tuse e vorba pentru a pune un diagnostic care să explice de ce tușește pisica. De aceea, veterinarul întreabă stăpânul (anamneză), printre altele, despre frecvența și intensitatea tusei, productivitate (dacă pisica tușește lichide) și dacă tusea are loc mai des în anumite situații (de exemplu, în timp ce pisica mănâncă).

Pe veterinar îl va ajuta și să-și dea seama dacă este o tuse acută sau cronică, pentru a reduce lista de diagnostice diferențiale. Chiar dacă tumorile sunt de obicei cronice, tusea acută este cel mai probabil cauzată de un fir de iarbă blocat.

Dacă veterinarul reușește să clasifice tusea în baza informațiilor obținute, acesta va efectua o consultație clinică generală. Astfel poate determina starea actuală de sănătate a pisicii cu ajutorul mai multor parametri vitali. Printre aceștia se numără:

• Starea generală (de exemplu atentă, prezentă)
• Frecvența cardiacă și respiratorie
• Starea țesuturilor mucoase (de exemplu lipicioase, palide, roz)
• Temperatura internă a corpului măsurată intra-rectal

Pentru a examina în continuare căile respiratorii, e nevoie ca pisica să aibă o stare vasculară stabilă. Dacă parametri nu sunt buni, s-ar putea să fie necesar să stabilizeze circulația prin perfuzii.

Pot fi folosite diferite metode de diagnosticare pentru continuarea examinării. Inspectarea (observarea) și palparea cu grijă a cavității orale și a traheii pot exclude corpurile străine blocate. Apoi veterinarul va folosi un stetoscop pentru a asculta căile respiratorii. Acest lucru îi permite să măsoare câmpul pulmonar în timpul percuției, precum și să localizeze zgomotele respiratorii (de exemplu din cauza lichidelor din plămâni).

Dacă suspectează că ar fi putut fi afectate structuri interne (de exemplu de tumori), organele toracelui, mai ales plămânii, poate efectua o examinare mai amănunțită cu ajutorul tehnicilor de imagistică (radiografii). Însă pentru a confirma că e vorba de o boală infecțioasă, cel mai bine este să ia analize de sânge și de scaun.

© VadimGuzhva / stock.adobe.com

Pisica tușește – tratament

Tratamentul pentru tuse la pisici depinde mult de cauza afecțiunii și este împărțit în tratament special și tratament simptomatic:

Tratamentul special se oferă în următoarele cazuri:

• Boli infecțioase: de exemplu soluții de deparazitare, antibiotice
• Tumori: după caz, chimioterapie, radiații sau operație
• Reacții alergice: antihistaminice, desensibilizare
• Corpuri străine: îndepărtare chirurgicală (eventual sub anestezie)

Tratamentul simptomatic al tusei constă în:

• Medicamente pentru ameliorarea tusei: expectorante, bronhodilatatoare
• Antiinflamatoare
• Suprimarea sistemului imunitar: cortizon (de exemplu în cazul astmului felin)
• Întărirea sistemului imunitar: preparate cu vitamine
• Măsuri de igienă pentru a preveni răspândirea agenților infecțioși

Prognostic

La fel ca tratamentul, previziunea evoluției tusei feline depinde de boala care a cauzat-o. În general, o infecție cu viermi la plămâni diagnosticată din timp poate fi tratată ușor cu medicamente de deparazitare. Acest lucru este valabil și pentru o infecție cu răceala felină și alte boli infecțioase. Prognosticul astmului felin depinde de alergenii care îl declanșează. Dacă se poate evita complet contactul cu alergeni, prognosticul este bun. Însă dacă nu poți evita alergenii, poți folosi anumite medicamente pentru a ameliora simptomele și a îmbunătăți calitatea de viață.

Prevenție

Poți lua următoarele măsuri de profilaxie pentru evitarea bolilor infecțioase ce pot declanșa tusea la pisici:

• Igiena regulată (de exemplu a litierei)
• Evitarea contactului cu animale bolnave
• Vaccinarea împotriva calicivirușilor, împotriva herpesului felin 1 și a Chlamydophila felis
• Profilaxie parazitară eficientă și regulată